eu voi incheia...cu inceputul

Era prin primavara. Stare din aia cand ai chef de o mie de chestii ... cand ai energie pentru orice. Numai pentru ce urma sa vina nu: adica anul 5, un singur semestru ramas de scoala... dupa care trebuia sa devin "om mare". Si ma gandeam ca nuuuuu! Nu vreau sa fiu mare! Nu vreau nicio nevasta, nu vreau niciun copil, nu vreau sa fiu util!
Chiar daca in fiecare sesiune zici ca nu mai vrei, ca abea astepti sa se termine... cand se apropie sfarsitul iti dai seama ce bine e, iti dai seama ca e fain la scoala... si te gandesti cum sa o mai lungesti.
Tot din cadrul contextului in care a aparut: dupa patru ani de stat in Bucuresti mi se cam luase de aglomeratie, de bucuresteni, de scarba care e peste tot... si cum ziceam, aveam chef sa fac ceva, sa scimb ceva.
Si atunci a aparut Alina: Ralu, uite, am aflat despre...Franta, dubla diploma, 2 ani...inca doi ani de scoala? Pai asta imi doream! Alt oras decat Bucurestiul? Pai si asta imi doream! O provocare prea mare? Nu! Aveam energie si ziceam ca pot. Vroiam sa vad cum e si la altii; si ca scoala, si ca viata... din toate punctele de vedere. Am zis din prima ca vreau. Problema erau banii: de unde atatia bani sa traiesti in Franta? Doamna Josephine Kohlenberg (romanca, stabilita de multi ani in Franta, profesoara la INT, cea care ne-a spus prima oara despre ce este vorba) a fost si cea care ne-a rezolvat partial problema. Pe urma am primit si acceptul din partea Erasmus si problema se cam rezolvase. Asa ca dupa o vara de facut tot felul de griji (care pe urma ne-am dat seama ca nu erau prea justificate) am plecat cu totii spre Franta.
Prima impresie: dezastru! Ploua, ceea ce a avut o influenta foarte nefasta. Cand sa ne cazam: voi, romancelor, nu o sa stati in campus, nu o sa stati in caminele INT, o sa stati separat, intr-o rezidenta universitara. Cate doua. Dupa asta a urma o prezentare a campusului facuta de o profesoara. Nu stiu nimic din ce ne-a zis, nu vedeam nimic din ce ne arata. Eram cu gandul in alte parti. Nu imi placea si nu puteam sa fiu atenta. In sfarsit, ne-am cazat, am aranjat...ne-am culcat...si a doua zi a fost soare! Am facut prima noastra plimbare in micul Evry. Am vazut primul parc, Sena...totul arata deja mult mai bine. Orasul, numit si orasul verde, este chiar foarte dragut. Plin de parcuri, de spatii verzi, de flori... pe mine, o iubitoare a naturii, m-a cucerit. Asa ca am inceput sa uit prima impresie.
Au urmat primele noastre doua saptamani aici: integrarea! Celor care sunt pentru prima data la INT li se face prezentarea a tot ceea ce exista: facultate, sistem, birouri, restaurant, serviciu international, infirmierie, organizatii, asociatii...tot ceea ce exista pe aici. Au mai fost si plimbari si petreceri organizate. Toate pentru cei noi, sa prinda mersul lucrurilor.
Apoi a inceput scoala... Noi ne-am mutat in campus... Cu cat trece timpul toate se desfasoara mult mai repede... si importanta lor tot scade. Au inceput examenele... au trecut deja 3... O sa treaca imediat si restu... si iar o sa plang ca nu vreau sa se termine

Impresii!!

ABDURAMAN Alina Elma

---

Buna!

Ma numesc Abduraman Alina Elma si sunt unul din cei 5 studenti plecati din cadrul Universitatii Politehnica Bucuresti, la INT Evry, pentru continuarea studiilor, pe baza acordului de dubla diploma existent intre cele doua facultati.Detalii despre ceea ce inseamna dubla diploma, sau alte modalitati de a studia la INT va sunt date in alte sectiuni ale blog-ului, de aceea eu nu va voi spune deacat impresiile mele (diferite poate de cele ale celorlalti colegi ai mei) despre conditiile de pe aici.

Dupa vizitarea site-ului INT, mi-am creeat o dimensiune putin gresita despre tot ce e in campus.Totul este mult mai mic decat ma asteptam (dar nu intr-un sens rau), insa destul de nou si acoperind toate necesitatile unui student(strain sau nu).Bine, asta si in conditiile in care se afla intr-un oras destul de mic de pe malul Senei, dar plin de parcuri, avand o arhitectura deosebita.

Deci : caminele (in numar de 6 – toate in interiorul campusului, mai putin U6 care se afla in centrul orasului, langa Catedrala - pe harta de pe site-ul orasului o sa o puteti identifica) sunt dragute, avand toate utilitatile : camere asemanatoare celor de hotel, de o persoana in general(am inteles ca sunt si studiouri dar deocamdata nu am cunoscut pe nimeni care sa locuiasca intr-un studiou deci nu va pot da detalii) – cu internet in fiecare camera(! De mentionat ca nu dureaza deloc mult pana te conecteaza la net !), bucatarie (nu pe fiecare palier – ci pe camin), spalatorie. Daca pana acum “Nu facut mancare”, „Nu spalat”, „Nu calcat ”, etc. ....Bienvenue si mult spor!!!O solutie pentru partea cu mancarea – mai e cantina unde se manaca pe saturate si nu scump – dar de retinut ca-i cu orar si NU e deschisa vinerea dupamiaza si in weekend.

Facultatea e la 2 pasi de camin – nici aceasta nu e prea mare – insa reuneste studentii de la Telecom cu cei de la Marketing.Ceea ce e foarte interesant este faptul ca sunt stranse la un loc foarte multe nationalitati.Lumea in general este foarte sociabila si oricand gata sa te ajute.

Sistemul e umpic diferit de al nostru in sensul ca toate cursurile se tin cu retroproiectorul – deci prezentari in powerpoint – studentii avand o „policopie” data la inceputul primului curs, din care sa urmareasca(totul e in franceza!!!).Deci comparativ cu cele de la Politehnica, cursurile sunt mult mai superficiale, accentul punandu-se pe studiul individual.Dar si materiile sunt mult mai practice si mai aplicabile.Oricum sunt puse la dispozitie toate cele necesare studiului(sali de internet, mediateca, etc) – studentul numai sa invete.Materiile sunt organizate pe UV-uri (module).Ca sa poti trece un UV trebuie sa ai minim 7/20 la fiecare materie din modul si minim 10/20 media pe tot modulul.Examenele se dau pe materii(nu pe UV) – insa mai multe va vom spune dupa ce vom incheia(speram noi ca bine) prima sesiune de examene.Pana atunci sa ne tineti pumniiJ.

Invata studentul, invata, dar ii trebuie si putina distractie => „renumitul ” Foyer – locul unde se tin toate petrecerile si care se afla exact sub geamul meu => mi-a mancat toate noptile de joi (in fiecare joi e petrecere).Petrecerile sunt organizate in seri diferite de diverse organizatii(sunt o multime si va puteti inscrie in oricare in urma achitarii unei taxe anuale).Nu uitati ca Parisul e destul de aproape – si are multe de oferit!

De asemenea un lucru care mie mi se pare de mare pret este faptul ca se aloca un timp special pentru activitati sportive!Nu este obligatoriu, dar cand ai la dispozitie o gama atat de variata de sporturi si ti se da si timp pentru a putea profita de acestea, de ce sa treci cu vederea?

Cam asta ar fi in mare interiorul campusului!

Din cate puteti vedea diferentele fata de ceea ce este la noi in tara sunt multe!Este un mediu total diferit atat social cat si cultural!Venirea aici este clar o experienta deosebita insa recomnadata celor care pot face fata unei schimbari totale a modului de viata!

Daca sunteti putin curiosi,

DUMITRACHE Ioana

va spune...

---

Ceea ce mi-a atras atentia cand am ajuns aici a fost faptul ca in holul de la intrarea caminului erau persoane care intampinau studentii abia ajunsi si ii indrumau catre locurile in care trebuiau sa mearga pentru a rezolva problema cazarii; am observat mai tarziu ca, aici, oamenii sunt destul de dispusi sa dea informatii despre ce poti face, cum e mai usor etc… Apoi am remarcat Evry-ul, un oras mic si cochet, cu o arhitectura moderna, dar si cu multe parcuri. Evry-ul e locuit de oameni foarte diversi avand in vedere rasa, cultura, religia… Din Evry se poate ajunge in Paris cel mai usor cu RER-ul, si drumul dureaza cam 40 de minute, sau cu autobuzul.

INT-ul are caminele proprii, numite Maisel (U1-U5 sunt chiar in campus, iar la U6 se poate ajunge pe jos in 15 minute). Camerele sunt de 1 persoana, si au si baie si un frigider mic; la inceput, fiecare persoana va primi o lenjerie, o perne si doua pături pentru invelit. De asemenea, in camere exista o priza de retea, o priza pentru cablu TV si telefon. La parter sunt: bucatarii cu plite, cuptor cu microunde, mese si scaune; o spalatorie unde se gasesc si uscatoare; sali de joc si de TV. Toata lumea poate avea acces la Internet din camera, in schimbul unei anumite sume.

Fiecarui student i se da un badge cu care are acces in camin, la salile de calculatoare, si pe care isi poate pune bani pentru a plati la restaurantul INT-ului. De asemenea, fiecare student trebuie sa isi faca o asigurare obligatorie si o asigurare pentru camera.

Majoritatea elevilor de la INT sunt inscrisi in organizatii (BDE-Bureau des Eleves, BDA-Bureau des Arts, PromoINT-asociatie care e in legatura cu diverse intreprinderi, CCINT, Asint-sport etc.). Aproape in fiecare saptamana, joi seara, se face o petrecere. De asemenea, cei interesati pot face cursuri de dans sau diverse sporturi (pretul pe un an e in jur de 50 de euro).

In Franta se respecta foarte mult orele de masa, asa ca in jurul pranzului toata lumea are pauza timp de o ora-o ora si jumatate… La restaurantul INT-ului, acum, o masa costa minim 3,05 euro, daca are 5 puncte sau mai putin (aperitivul, salatele, legumele, desertul au fiecare un punct, carnea-doua puncte); tot ce depaseste 5 puncte se plateste pste cei 3,05 euro; in functie de ce se gaseste in ziua respective, fiecare isi poate alege cum vrea cele 5 puncte (de exemplu: cineva isi poate lua doua bucati de carne si un aperitiv sau altcineva 5 salate…).

In privinta scolii mie, ca si persoana care nu e obisnuita sa urmareasca un curs in alta limba decat romana, mi-a placut foarte mult ideea de a da la inceput studentilor o copie a cursului, dupa care acestia pot sa urmareasca ce spune profesorul. De asemenea, daca un student nu a inteles ceva in timpul cursului, poate intreba si va primi lamuririle necesare (de obicei, la sfarsitul fiecarui curs, exista 5 minute dedicate intrebarilor). Studentii straini fac, o data pe saptamana, o ora si jumatate de franceza, insa acest curs incepe o data cu celelalte, nu mai devreme.

Chiar daca exista dificultati legate de limba, de faptul ca esti departe de tara, acestea isi pot gasi o compensare prin faptul ca ai ocazia sa descoperi ceva nou si sa ai o experienta deosebita.

VANGU Ana

Cateva ganduri, despre venirea mea la INT

---

Alaturi de alti 4 prieteni, m-am hotarat sa-mi continui studiile in Franta. Am obtinut o sponsorizare, dosarul mi-a fost acceptat de catre cei de la INT si iata-ma la Evry (dupa un drum lung, cu masina, de 2 zile si jumatate). Initial, am fost cazati in afara campusului, in camere 'elegante’, de doua persoane, dar dupa nici 2 saptamani, la cererea noastra, am fost adusi in “inima” INT-ului.

Nu pot sa zic ca nu a fost greu la inceput, dar cu trecerea timpului m-am obisnuit, treptat, cu stilul de viata. Intradevar, sunt multe lucruri diferite fata de Romania, dar asta nu inseamna ca e rau. Cata vreme sunt lucruri ce nu pot fi schimbate, trebuie, pur si simplu, sa le accepti, fara sa faci prea multe comparatii. Deja, a inceput sa mi se para normal ca duminica sa nu fie deschis nici un magazin, si ca petrecerile sa se faca joi seara (cu toate ca vineri dimineata sunt cursuri...)! Credeti-ma, si franceza a inceput sa sune mult mai melodios...

Se intelege de la sine ca, la inceput, am avut dificultati legate de limba. In mare, intelegeam ceea ce zic profesorii, dar o data ce incepeau sa vorbeasca studentii, se rupea firul... Franceza pe care o studiem in Romania are prea multe cuvinte care nu mai sunt folosite de catre tinerii de aici. Sa incerc sa transmit ceva in franceza, era si mai greu.

Efortul depus la facultate era dublu: o data pentru a intelege lingvistic, iar apoi pentru a pricepe ce era in spatele mesajului. Dar nu-i problema, te obisnuiesti repede! Incepe sa ti se para ca tinerii au inceput sa vorbeasca mai rar, cursurile au din ce in ce mai putine cuvinte necunoscute si nu mai sunt asa obositoare, ba chiar incep sa-ti vina in minte expresii in franceza chiar si atunci cand vorbesti cu prietenii tai, romani ...

Viata in campus e frumoasa. Conditiile de cazare sunt excelente. Si nici cele 2 terenurile de tenis si sala de fitness, pe care le avem la dipozitie, nu sunt de lepadat. Exista o asociatie care se ocupa de toate problemele legate de activitatile sportive, iar membrii ei sunt persoane foarte cumsecade, dispuse sa ofere cat mai multe informatii.

Asadar, totul merge struna in campus, singura problema e ca orasul nu prea iti ofera multe variante de distractie. Nu cluburi, nu cafenele... Dar pentru asta exista serile de joi, in care sunt organizate petreceri de catre organizatiile studentesti si bineinteles, Parisul!

Am pastrat ce era mai bun pentru final. Bineinteles ca Franta si regiunea ei nordica (Ile de France), in care se afla Evry-ul, ofera o multitudine de obiective turistice. Parisul, Versaille, castelele de pe Valea Loirei, sunt doar o mica parte... Va spun din proprie experienta ca merita vizitate!

Sper ca aceasta scurta prezentare, impreuna cu cele facute de prietenii mei, va vor ajuta sa va faceti o parere cu privire la ce inseamna viata de student la INT.

CIOCIRLAN Bogdan

---

Consider ca venirea la TELECOM INTreprezinta o experienta benefica atat pentru mine ca individ dar si din punct de vedere a dezvoltarii mele profesionale.

Am gasit aici un alt mediu,mult mai variat din punct de vedere social si cultural care ofera posibilitatea unei adaptari mai facile din punct de vedere social la noul context European.

Universitatea in sine ofera posibilitatea acumularii de cunostinte cu aplicabilitate clara in domeniul nostru de activitate,ceea ce represinta un mare avantaj pentru dezvoltarea noastra ulterioara.

Cursurile sunt bine structurate iar programul,desi diferit de cel din Romania este unul multumitor.

Ca o concluzie,consider ca venirea la TELECOM INT reprezinta un pas inainte si sunt foarte multumit de alegerea facuta.